Politici de protejare a mediului înconjurător în domeniul piscicol în Catalonia și Galicia

La frontiera dintre mediile terestru şi acvatic, zonele pescăreşti au în comun potenţialul ambelor lumi, dar şi ameninţările specifice acestora. Fiind unele dintre cele mai bogate, variate şi căutate medii pentru activităţi umane, aceste zone reprezintă unul dintre cele mai dificile contexte în care să se realizeze o dezvoltare socială şi economică durabilă. În acest context, ţinând cont de provocările viitoare din perspectiva resurselor maritime, a schimbărilor climatice şi a nevoilor în permanență schimbare ale populaţiilor umane, zonele costiere şi comunităţile pescăreşti au nevoie de o viziune clară pentru un viitor durabil. Europa 2020 reprezintă strategia globală care cuprinde această viziune la nivelul UE, iar fondurile de gestiune partajată precum Fondul European pentru Pescuit (FEP) reprezintă instrumente care pot fi utilizate pentru a contribui la transpunerea acestei viziuni în realitate.

UE şi-a stabilit drept obiectiv să devină o economie inteligentă, durabilă şi inclusivă. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi Statele Membre (SM) să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. Din perspectiva mediului, strategia are următoarele obiective:

·       reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră;
·       obţinerea a 20% din energie din surse de energie regenerabilă;
·       creşterea cu până la 20% a eficienţei energetice.

 

În contextul Strategiei Europa 2020, creştere durabilă in sectorul pescaresc din Galicia si Catalonia înseamnă:

·       dezvoltarea unei economii mai competitive, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în mod eficient şi durabil;
  • protejarea mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi stoparea pierderii biodiversităţii;
  • capitalizarea poziţiei de lider în dezvoltarea de tehnologii şi metode de producţie ecologice noi
  • valorificarea reţelelor europene pentru a acorda întreprinderilor (în special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar;
  • îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri;
  • ajutarea consumatorilor să aleagă produse şi servicii în cunoştinţă de cauză.

Gunoiul din mare, inclusiv deşeurile provenite din  materiale utilizate de sectorul pescuitului, prezintă o ameninţare serioasă la adresa mediului şi chiar la adresa activităţilor economice din acest sector. Multe plase abandonate („plase fantomă”), de exemplu, capturează peşti, păsări şi animale marine timp de mulţi ani, contribuind la declinul stocurilor de peşte şi la degradarea mediului acvatic. Reducerea sau pierderea capturilor din cauza gunoaielor din echipamentul de pescuit sau pierderea de timp din cauza reparaţiilor/curăţării au, de asemenea, un impact asupra profitabilităţii industriei pescuitului.

Prin urmare, pescarii au două motive întemeiate să fie interesaţi de chestiunea deşeurilor: în primul rând, pentru a creşte performanţa propriei întreprinderi  piscicole şi în al doilea rând pentru a participa la numeroase oportunităţi de afaceri care se dezvoltă în domeniul colectării şi gestionării deşeurilor. Există deja multe exemple de iniţiative de recuperare a deşeurilor la care  participă pescarii profesionişti.

În mod evident, obiectivele de mediu ale reformei sunt ambiţioase şi pot avea un impact important asupra comunităţilor pescăreşti locale. Este totodată important de menţionat că majoritatea impacturilor negative asociate acestor măsuri ar trebui să fie simţite pe termen scurt, cu obiectivul principal de a asigura viabilitatea pe termen lung a stocurilor de peşte şi a comunităţilor pescăreşti care depind de acestea. Pentru a permite atingerea MSY, va fi necesar ca anumite exploataţii pescăreşti să-şi reducă eforturile de pescuit pe termen scurt, dar cu obiectivul de a asigura câştiguri durabile pe termen lung.

Tranziţia către o flotă care nu aruncă capturi înapoi în mare va presupune, de asemenea, adaptări ale echipamentelor şi ale tehnicilor pentru a reduce capturile nedorite, implementarea unor planuri privind capturile pentru a evita zonele şi sezoanele cu o probabilitate mai mare a unor capturi accidentale, precum şi elaborarea unor soluţii pentru capturile nedorite aduse la ţărm.

Pentru a contribui la compensarea impactului acestor măsuri pe termen scurt spre mediu, instrumentul financiar al PCP, Fondul european pentru pescuit vor continua să ofere posibilităţi comunităţilor locale având ca puncte forte:

  • Creşterea ecologică poate sta la baza unor noi evoluţii ale zonelor pescăreşti ale
  • Ecosistemele acvatice sunt supuse unor presiuni în urma utilizării concurenţiale a unor resurse limitate şi a schimbărilor de echilibru la nivelul
  • Există deja instrumente la îndemâna comunităţilor locale pentru a contracara problemele de mediu la nivel local, inclusiv schimbările
  • FLAG-urile pot ajuta comunităţile pescăreşti să se adapteze la obiectivele PCP

Recunoaşterea acestora generează atât oportunităţi cât şi responsabilităţi: oportunităţi privind noile perspective pe care le deschide pentru a maximiza câştigurile de pe urma capitalului local de mediu; şi responsabilităţi privind asigurarea durabilităţii resurselor de mediu, promovând creşterea ecologică.

LECȚII ÎNVĂȚATE!
•  Principiul care stă la baza obiectivelor de mediu ale reformei este asigurarea durabilităţii activităţilor pescăreşti.
•  Valoarea mediului trebuie să fie măsurată nu doar din perspectiva beneficiilor financiare generate de utilizarea economică directă, ci ține cont de serviciile ecosistemice deseori neglijate care condiţionează durabilitatea şi existenţa tuturor activităţilor economice.
•  Un plan multianual de gestionare va permite o mai bună planificare a eforturilor de pescuit şi va favoriza durabilitatea stocurilor, iar măsurarea stocurilor de peşte nu ar mai fi efectuată izolat, ci în cadrul unor programe de gestionare multi-stoc.
•  Privind dincolo de constrângerile legate de conservare şi protecţie, mediul este o sursă de creştere şi oportunităţi. Această creştere nu doar valorifică resursele regenerabile, ci asigură şi preţuieşte conservarea unui mediu sănătos şi a serviciilor ecosistemice asociate acestuia.
•  Cererea crescândă pentru produse care respectă mediul oferă perspective atractive produselor care îşi pot asuma acest merit. De exemplu, pescarii pot face demersuri pentru obţinerea etichetelor ecologice, iar proprietarii fermelor de peşte pot avea în vedere certificarea ca fermă organică.